Author: Sarpe
Intalnise si niste oameni, cunoscuse si niste pietre. Nu erau foarte diferiti unii de altele. Si piatra si omul raneau, si oamenii si pietrele lasau urme, impreuna oamenilor si pietrelor le placea sa stea la soare. Pe el insa prea putin il interesau asemanarile sau diferentele. El se juca sau cu unii, sau cu altii. Dupa cum avea chef si stare. Cateodata, la sfarsitul saptamanii pe […]
Ii placea sa simta creionul pe hartie. Niciodata nu se impacase cu tehnologia. Prefera scrisoarea email-ului. Nu trimitea sms-uri de zi de nastere sau de Pasti. Nu scria email-uri si nici nu dadea copy/paste la cine stie ce poze cu iepurasi, ingerasi sau trandafiri. Prefera sa fie de moda veche si sa scrie o scrisoare. […]
Amstel. Foarte tare ii placea lui Taurin berea Amstel. Chiar daca nu avea decat cateva sute de grame, Taurin tragea la masea ca un birjar. In ciuda manierelor elegante cu care fusese inconjurat, Taurin ramasese la fel de necioplit ca si bunicul sau, Roro. Niciodata nu ridica piciorul cand facea pipi. Ii era prea lene […]
era foarte greu de gasit magazinul asta. aproape imposibil. si asta pentru ca nu era de gasit doua zile la rand pe aceeasi strada. in fiecare zi, magazinul asta o lua haihui pe unde te asteptai mai putin. iti iesea in cale azi sau nu dadeai deloc de el timp de o saptamana. oricat il […]
Pentru ca nimeni nu mai comanda, furnizorii au inceput sa stagneze. Fara sa mai aiba lucrari, mai intai au micsorat salariile. Apoi, dintre cei ramasi, au micsorat si mai mult grila de personal. Cu grila de personal micsoarata, numarul produselor iesite pe banda fabricii a scazut. La inceput. Multe dintre uzine s-au inchis insa la scurt timp. Comenzile […]
nu stiuse sa faca foarte multe. printre cele putine, insa, avea o pasiune mai putin obisnuita. unii cunoscuti il considerau un personaj bizar. atat el in sine cat si placerea asta a lui. altii insa o gaseau fascinanta. mai ales clientii. pentru ca el crestea cristale. de toate felurile si culorile, formele si aromele. cel mai mult insa […]
Aparuse pe strada cam de o saptamana. Statea singura si izolata intr-un maldar de daramaturi, veche de cand lumea si urata ca si lumea. Nu o baga nimeni in seama. Pentru ca oamenii care treceau pe strada, aceiasi zi de zi, an de an, aveau problemele lor, fericirile si dramele lor. Nu aveau timp pentru […]
Nici nu-si mai aducea aminte de cand statea atarnat. Sa fi fost doua zile, sa fi fost zece ani sau poate o suta, tabloul nu reusea sa-si aduca aminte deloc. Statea singur in camera goala. Singur pe peretele gol, tabloul atarna. Si se plictisea enorm. Nu intra nimeni in camera, nu iesea nimeni, nimeni nu […]
-
Pages