On the road again

Vecinu’ isi face ceva frumos in garsoniera de bloc amarat de cartier. Ceva cu semineu, trandafiri de desert si ingerasi pe pereti. Frumos si interesant. Intre timp, in partea cealalta a globului niste omuleti se nasc, traiesc vreo catre aproximativ sase, sapte ani, plini de muste de la nastere pana la ducere, si apoi mor infometati. Cum au venit, asa se si duc. Intre timp, mesterul de garsoniera tot lucreaza. Proprietarul are bani si stie cum trebuie sa fie cu bun gust si sclipici totul pe pereti. Ceva finut si frumos. Si interesant, da.  Cand n-ai cuvinte, limbaj, cultura, imaginatie, bagi un “interesant”. Cel mai tare cuvant din micționar. So, am (re)venit ca sa am de unde sa plec. E la nave va.
Alta. Cand m-am dat jos din avionul cheap de Iordania-Bucuresti, aparatul arata ca dupa o armata de bine crescuti, multilateral chiar: hartii pe/sub scaune, ambalaje de covrigei de whatever, sticle aruncate pe jos si pe scaune, o sapca uitata sau cazuta, o urare catre insotitoarele de bord, la plecare: “va doresc calatori cu ceva mai mult bun simt si mai putin plini de ei si de misia lor pe pamantul asta”…”aoleu, saracele fete de la curatenie!..” mi-a replicat zambind amar una din cele doua insotitoare de bord Ryanair.
Meanwhile, “Nu va suparati, servetele de ochelari unde pot gasi?”. “La electrocasnice!” vine prompt raspunsul fetei de la Carrefour. Logic, nu? Asa ca ma interesez care o fi pretul de charter OTP – HRG – OTP si primesc raspuns prompt “Buna ziua, exista disponibilitate in acest moment pentru 2 bilete de avion pe ruta OTP (Otopeni) -HRG (Hurghda)-OTP, in perioada 30.12.2023 – 06.01.2024 (retur la 7 nopti) la tariful de 601 euro/persoana ( bagaj de mana + bagaj de cala incluse)”. Charter in ghilimele, 601 eur/persoana. Ca d’aia e charter, sa fie ieftin. Si d’aia e servetel de ochelari, sa stea langa aspirator. Ce dracu’ nu’nteleg?!
Chiar asa, ce naiba nu inteleg? A cata oara problema e la mine, nu la ce e in jur. Asa ca injur in jur ca un birjar si trec mai departe. La telefonul care suna pe la doua si ceva. Mesaj inregistrat:  “Compania Kruk va informeaza ca dosarul a fost transferat catre judecatorie pentru recuperarea bunurilor. Daca doriti sa aflati mai multe amanunte, apasati 1. Daca nu, apasati 2”. Apas 1. “Buna ziua” “Buna ziua” “Va informam ca aceasta convorbire este inregistrata, sunteti de acord cu continuarea ei?” “Da” “Sunteti doamna Stefanescu Abigail?” “Vi se pare ca e o doamna la telefon?” “Va rugam sa ne scuzati, la revedere”. Si raspund si la telefonul de la 4 si ceva “Buna ziua, dnul Popescu?” “Buna ziua. Zic sa incepem invers, gen: Buna ziua, sunt Xulescu, de la compania Ygrecescu si apoi, dupa ce va prezentati, sa ma intrebati de una, de alta”. Si ajung si la Mega pe seara. Fluidul sau fluida din spate se foieste si se tot impinge in rucsac. Ma intorc catre el/ea, ceva nedefinit cu cercei si platfus, undeva, oriunde intre 16-25 ani: “Vreti sa va fac loc in fata mea, ca va vad grabit(a)?..” “Da” . Si trece, tamp in fata. “Vreti sa va platesc si punga de pufuleti din mana?”, continui. Se uita dupa cum ma si asteptam. Inteligent si sclipitor. Rad si imi bag castile la loc in urechi. Am niste casti minunate. Casti dar mai ales antifoane. Realitatea dispare in sunet complet, chit ca e plina de plozi urland pe scaunele din fata ale avionului sau excavatoare in proximitate. Totusi vad cu o coada de ochi fețele de pansati de cartier de dambovita din fosta frizerie actuala Barber Shop. Si mi se face dor instant de un barbat adevarat pe bune si ma duc direct cu capu’nainte in youtube sa ma imbib de imaginea Dnului Walken https://www.youtube.com/watch?v=wCDIYvFmgW8  Si mai iau o gura de aer prin tub. Habar n-am cine mai e prim ministru, presedinte sau mai stiu io ce mare conducator in zona asta zoster a geografiei. Si nici ca simt nevoia. Decat mare, mica, micționabile amandoua. Nevoile. Se poate supravietui si fara Antene. Si chiar mai bine. Intre timp aflu ca nu poti sa ai pensie daca nu ai dosar cu sina. Si ca la ghiseu stai la coada pana te prinde pensia (sic!)
Deci da. Am venit, n-a durat mult, on the road again. Sa fugim.
Vorba cantecului: din viata scapa cine poate.