Inca odata vin si zic/intreb: nu v-ati plictisit de chrome si senzori si costume cu senzori si actori agatati cu franghii si manute care ies din costume verzi si omuleti care se scufunda intr-o mare inexistenta?
Nu v-ati sastisit de facil si procesoare? Nu vrem si noi un film cu actori pe bune si trairi grele, cu roluri grandioase si puternice, dramatice de-a dreptul?
Daca vreti comedii si “ceva de dragoste, de gagici si sa ne radem, frate” ca niste tampiti cu popcorn intre masele, nu asta e locul.
“Still Alice” e un film plictisitor pentru bizon, e un film WOW! pentru cei care fie au o poveste de gen prin apropiere, fie au un neuron in plus, fata de primul. Pentru cei care stiu ce inseamna Alzheimer fie si macar din auzite, daca nu si din manifestate (Doamne feri!).
O Julianne Moore chapeau si un Alec Baldwin umbrit de stralucirea partenerei dar care alaturi de Kristen Stewart, pe care ati mai vazut-o in multe altele, ne-au facut o noapte de vineri spre sambata alba dar frumoasa. Ma rog, n-am gasit alt cuvant, totusi “frumoasa” nu e poate cel mai potrivit cuvant.
Un film din 2014, cu actori si roluri adevarate nu procesate prin tera de rami, drama, greu, intens, puternic.
Un Oscar pe deplin meritat, 34 de alte premii si inca 35 de nominalizari.
Pentru cand aveti chef sa vedeti un film, nu benzi desenat-procesate.
Still Alice. Il gasiti la #Netflix.